BIBLIA DE LA CHIŞINĂU

BIBLIA DE LA CHIŞINĂU — BIBLIA ADICĂ SFÂNTA SCRIPTURĂ. Traducere integrală a Sfintei Scripturi în limba română efectuată la Chişinău, după originalele ebraic şi grec, de preoţii profesori Gala Galaction (Grigore Pişculescu) şi Vasile Radu, ambii profesori la Facultatea de Teologie din capitala Basarabiei.

Apare la Editura Fundaţiei Culturale Regale din Bucureşti sub îngrijirea profesorului academician Al. Rosetti şi este lansată în ziua de 10 noiembrie 1938, la împlinirea a 250 de ani de la tipărirea Bibliei lui Şerban Cantacuzino numită şi “Biblia de la Bucureşti”.

Titlu complet: “Biblia adică Sfânta Scriptură. Tradusă după textele originale ebraice şi greceşti, de Prof. Pr. Vasile Radu şi Gala Galaction. Cu o scrisoare adresată de traducători. Bucureşti, Imprimeria Naţională, 1938”.

S-a tipărit pe hârtie velină subţire (1376 plus 10 pagini) în exemplare de format mic uşor portabile. Biblia de la Chişinău este un strălucit monument de limbă românească, înalt apreciat de teologii şi oamenii de litere români.

Zaharia Stancu numeşte Biblia de la Chişinău “o capodoperă, asupra căreia istoria literaturii române nu poate să treacă“. Nicolae Popescu-Prahova a numit Biblia de la Chişinău “cunună a Facultăţii de Teologie basarabene”, iar autorizatul profesor Nicolae I. Nicolaescu de la Facultatea de Teologie din Bucureşti apreciază că aceasta “întrece în valoare exegetică şi frumuseţe literară toate traducerile anterioare şi constituie o piatră de hotar în istoria Bibliei româneşti”. Inşişi traducătorii precizează în Prefaţa la prima ediţie că au transpus textul biblic într-o limbă românească “aşa cum am deprins-o din gura mamei, aşa cum am învăţat-o în cărţile clasicilor români şi aşa cum ne-au impus-o astăzi, către mijlocul veacului al XX-lea, treapta ei de dezvoltare şi de îmbogăţire”. Gândul şi dorinţa traducătorilor Bibliei de la Chişinău au fost ca aceasta “să se răspândească şi în colibe şi în palate, şi pe mesele cărturarilor şi pe pupitrele studenţilor, şi printre iubitorii cucernici şi printre iubitorii de poezie”.

S-a tipărit în tiraje noi în 1939 şi 1940. Toate ediţiile sinodale ale Sfintei Scripturi în limba română ulterioare Bibliei de la Chişinău (1968, cu binecuvântarea Patriarhului Iustinian; 1982, cu binecuvântarea Patriarhului Iustin; 1988, cu binecuvântarea Patriarhului Teoctist) au la bază traducerea chişinăuiană a preoţilor profesori Gala Galaction şi Vasile Radu.

www.cubreacov.wordpress.com